Home  :  Contribute  :  Account  :  My Downloads  :  Gallery  :    
Clubul filosofic "Hypatia"
 Welcome to Hypatia
 Monday, June 17 2019 @ 04:56 PM MSK

Evolutia estetica

   

Articole in RomânăDaca aruncam o privire asupra trecutului faunei si florei Terrei, observam cu uimire, dar si cu satisfactie, ca animalele si plantele au evoluat nu doar din punct de vedere functional si pragmatic, dar si din punct de vedere estetic. Functionalitatea, adica buna adaptare la exigentele mediului, este, fara indoiala, un principiu primordial in lupta pentru existenta si concurenta dintre specii. Care este dar rolul "esteticitatii", adica al frumusetii? De ce animalele si plantele, aproape intotdeauna, au evoluat nu doar de la simplu spre complex, ci, in marea majoritate, de la forme grosolane si necioplite spre perfectiunea estetica? Evolutia pragmatica este un rezultat al influentei externe (al mediului) asupra speciilor. Dar evolutia estetica?

Pentru a intelege aceste lucruri, sa ne privim putintel pe noi-insine, in "interior". Am deschis ochii dimineata si am vazut buchetul de flori care ni s-a oferit in ajun. Ce splendoare! Aceste cuvinte (sau altele, care ne-au venit in minte), sunt doar o expresie verbala a emotiei placute care ne-a cuprins la vederea florilor. Care a fost primul nostru imbold? Sa ne apropiem, sa le privim, sa le atingem. Este o pornire instinctiva, inconstienta, dar deloc confuza. Ne-am sculat, am mirosit florile si am dat o raita pe la bucatarie. Pe masa din bucatarie am observat un mar. Mare, rumen, mirositor. Ah, ce minune! Acelasi imbold sa ne apropiem, sa-l privim, sa-l atingem. L-am luat si ne-am infipt dintii in miezul dulce-acrisor si aromat. O placere!

Acuma n-ar strica sa ne amintim, ca placerea si durerea (dezgustul, senzatia negativa) sunt bomboana si batul cu ajutorul carora am fost educati, nu prea bland, dar eficient, de Marea Mama Natura, in deplina concordanta cu principiul dialectic al unitatii si luptei contrariilor. Daca durerea este generatorul-motorul instinctului autoconservarii, atunci placerea genereaza un alt instinct major, care la animalele inferioare se manifesta ca un instinct simplu al nutritiei, iar pe masura dezvoltarii si inaintarii pe treptele evolutiei apare intr-o forma mai complexa – ca instinct al explorarii (instinctul cognitiv), si, in sfarsit, ca instinct al frumosului – instinctul estetic. Acestea, desi rezulta unul din altul, merita sa fie considerate elemente distincte ale bagajului instinctual al speciilor animale.

"Batul evolutiei" - durerea, antipodul placerii, se serveste de instrumentele sale, adica de toate simturile de care dispune specia respectiva, pentru a semnala pericolele, oferind senzatii negative. Cu cat acestea sunt mai multe si mai bine dezvoltate, cu atat mai eficient este procesul de „educatie” biologica. In mod analog si celalat procedeu de "educatie" - placerea - foloseste simturile si ofera senzatii pozitive pentru a semnala factorii benefici si necesari - hrana, partenerul sexual etc.

Astfel, instinctul estetic se manifesta in intreg campul nostru de perceptie - daca ne referim la specia umana in special. Pentru noi poate fi frumos nu numai un obiect material - la vedere, dar si un cantec, o aroma. Chiar si senzatia de placere pe care o avem, cand mangaiem pisica, o putem numi „frumoasa, caci nu se deosebeste in mod esential de placerea contemplarii unui trandafir.

Instinctul cognitiv a aparut la o etapa timpurie a evolutiei biologice. Acest fapt este confirmat, in mod indirect, de "evolutia individuala" a puilor de animale in procesul de crestere si dezvoltare (si a copiilor de asemenea). Curiozitatea lor incorigibila, care le aduce multe surprize placute si neplacute, este o marturie a functionarii acestui instinct. Rostul instinctului cognitiv la aceasta etapa este de a-i invata pe pui (si pe copii) viata - ce obiecte si fiinte ne inconjoara, care sunt periculoase si care inofensive, care ne pot folosi si care nu, care prezinta interes ca hrana si care nu este comestibil. Altfel spus, este un instrument al adaptarii individuale.

La o etapa mai tarzie a evolutiei biologice se adaoga instinctul estetic, mai intai ca un "supliment" al instinctului cognitiv. Rostul sau initial a fost de a oferi un imbold in plus pentru cercetarea obiectelor, oferind un surplus de satisfactie si placere - in primul rand olfactiva si vizuala. Rolul vazului in aparitia si dezvoltarea instinctului estetic a fost decisiv. Acest fapt este confirmat in mod evident de evolutia animalelor oarbe sau cu vederea slaba, in marea majoritate animale de noapte sau vietuitoare in sol si in adancurile obscure ale oceanelor. Aspectul estetic pentru acestea nu au nici o importanta. Aici ne apropiem de elucidarea rostului instinctului estetic in evolutia estetica a speciilor.

Asadar, pentru animalele cu un vaz bine dezvoltat factorul estetic a inceput sa joace un rol din ce in ce mai mare - mai intai pentru depistarea obiectelor care prezinta interes din monotonia peisajului obisnuit (prin faptul ca sunt altfel colorate, ca au o forma deosebita etc.), iar mai apoi - ca factor important in alegerea partenerului sexual. Pasarile viu colorate ale tropicelor, pestisorii desisurilor de coral, concursurile de frumusete si dansurile rituale ale multor specii de animale, menite sa atraga atentia asupra aspectului frumos si a calitatilor fizice deosebite ale pretendentilor la "dragoste" sunt marturii graitoare ale rolulului pe care instinctul estetic il joaca in perpetuarea speciilor.

Frumusetea si gratia faunei terestre (cu exceptiile mentionate mai sus) se datoreaza unui proces indelungat de sute de mii si chiar milioane de ani al evolutiei estetice. Pe parcusul ultimului milion de ani specia "homo sapiens sapies", adica omul "de doua ori intelept" a parcurs o cale lunga de la idealul de frumusete al omului-maimuta (australopitecus africanus) pana la idealul de frumusete contemporan. Trebuie de mentionat insa, ca nu intotdeauna idealul de frumusete se afla in deplina armonie cu idealul de sanatate si perfectiune fizica, la oameni, ca si la animale. E suficient sa amintim exemplul paunului, care, pentru a-si exalta iubita, si-a crescut o coada de dimensiuni impunatoare si de o frumusete extraordinara. Noroc de oameni, care-l cresc in gospodariile lor sau in voliere, caci in conditii naturale o asemenea coada ar fi o piedica serioasa pentru supravietuirea paunilor ca specie, chiar daca paunitele sunt mai bine adaptate la cerintele de securitate, avand cozile mai scurte si o coloratura mai modesta. Dupa cum vedem, instinctul estetic, de data aceasta al omului, ii este paunului de folos, ajutandu-l sa supravietuiasca.

Idealul de frumusete uman de asemenea in ultimul secol a cam luat-o razna - daca toate femeile ar fi atat de lungi si slabanoage, precum idealul, admit ca ar avea succes in dragoste, dar cine ar naste copii? Idealul estetic in acest caz este in dezacord flagrant cu idealul pragmatic - o Venera preistorica in acest sens este mult mai indicata. Nu-i greu sa ne dam seama, ca la pauni "selectia estetica" o infaptuiesc paunitele, pe cand la oameni - barbatii. Astfel se explica faptul, ca la pauni sexul frumos este cel masculin, iar la oameni - cel feminin. Cat priveste animalele domestice si plantele de cultura, ele au fost supuse unei selectii pragmatice sau estetice de catre oameni, in functie de scopul pe care il urmareau in fiece caz aparte.

Acum sa ne intoarcem la oitele noastre. Asadar, factorul estetic a servit drept argument important in dezvoltarea si definitivarea speciilor animale, de cum numai a fost inclus in arsenalul comportamentului sexual. Sa vedem acum ce se intampla in cadrul regnului vegetal. Aparitia plantelor cu flori a fost, fara indoiala, un salt calitativ nu numai in evolutia pragmatica a speciilor vegetale, dar si in plan estetic. Selectia naturala isi face judecata conform unui singur criteriu adaptibilitatea. Daca constatam, totusi, ca a avut loc un progres intr-o anumita directie, aceasta inseamna ca factorul care a actionat in acea directie a asigurat speciilor respective un surplus de adaptibilitate. Prin urmare, factorul estetic a devenit si un factor de buna adaptare. In ce fel? Actionand asupra instinctului estetic al insectelor, care s-a dezvoltat "in paralel", influenta fiind reciproca. Florile mari, viu colorate si mirositoare atrageau atentia insectelor, promitandu-le nectarul nutritiv - in schimbul muncii pe care o infaptuiau acestea din urma, polenizandu-le. E uimitor, ca si in ceea ce priveste plantele, evolutia estetica a decurs in legatura directa cu procesul de procreare.

Cineva poate sa-mi obiecteze: instinctul estetic la insecte? Ele se afla pe o treapta prea joasa de dezvoltare! Totusi, insectele au parcurs un drum lung pe calea evolutiei (cu mult mai lung ca oamenii), pe care ele au ajuns foarte departe. Insectele sociale, spre exemplu, cum ar fi furnicile, termitele si albinele, ne frapeaza prin complexitatea organizarii lor sociale. E de-a dreptul uimitor, ca toata aceasta activitate este dirijata cu asemenea precizie doar prin intermediul instinctelor! Insectele poseda simturi foarte fine - ele depisteaza mirosul feromonilor emanati de semenii lor la distante de zeci de kilometri. Insectele zburatoare care se hranesc cu nectarul si polenul florilor au vedere colorata, spre deosebire de unele animale superioare, care vad lumea in alb-negru. Insectele au un simt "chimic" foarte avansat.

Asa incat este intru totul firesc, ca un asemenea "utilaj" complex de percepere a lumii materiale sa fie folosit din plin, cu gust si pricepere. Iar aceasta pricepere nu poate fi decat instinctiva, tinand cont de dimenstunile reduse ale insectelor, ceea ce exclude prezenta unui intelect oricat de primitiv. In procesul indelungatei lor evolutii, insectele au devenit niste mecanisme de inalta precizie, cu un program rigid de actiune, ceea ce le-a permis sa atinga un inalt grad de adaptibilitate in nisa ecologica pe care o ocupa. Acest "program" este alcatuit din instincte. Practic, insectele sunt stapanii acestei lumi - masa tuturor insectelor terestre intrece de cateva sute de ori masa celorlalte animale. Nu este de mirare, ca ele au jucat un rol enorm in evolutia estetica a florei terestre. Lor le datoram diversitatea si frumusetea florilor, bogatia de culori si aromele lor fascinante.

Astfel, dupa cum vedem, frumusetea Naturii, in ceea ce priveste plantele si animalele, nu este deloc intamplatoare, iar instinctul nostru estetic este o componenta a instinctului vital, care ne face sa iubim si sa pretuim viata.

Adela Vasiloi




What's Related

Story Options

Evolutia estetica | 1 comments | Create New Account
The following comments are owned by whomever posted them. This site is not responsible for what they say.
kitchen remodeling brooklyn
Authored by: pervezpjs on Sunday, April 14 2019 @ 09:25 PM MSK
An individual has a substantial proficiency just for making completely unique content and articles. I recommend the way think that and additionally fascination with this occupation legally represent any displays we are going to. Document realizes any attitude. Currently follow here kitchen remodeling brooklyn With thanks just for stating
 Copyright © 2019 Hypatia
 All trademarks and copyrights on this page are owned by their respective owners.
Powered By Geeklog 
Created this page in 0.06 seconds