Home  :  Contribute  :  Account  :  My Downloads  :  Gallery  :    
Clubul filosofic "Hypatia"
 Welcome to Hypatia
 Sunday, June 16 2019 @ 05:04 PM MSK

Intoleranta si bunele intentii

   

Articole in RomânăOmul, cu toate calitatile si metehnele lui, este o fiinta aproape total biologica. Desi ne inchipuim ca am depasit deja un anumit hotar, care ne desparte de lumea animala, comportamentul nostru irational divulga mereu esenta noastra adevarata. Pana in prezent, instinctele noastre au puterea de decizie, pana in prezent "vreau" este mai tare decat "trebuie". Procesul educatiei este menit sa incline balanta spre cea de a doua alternativa, dar reuseste cu greu. Oricum, nu avem motive sa ne plangem, pentru ca mergem, anevoios si cu sacrificii, totusi inainte. Toate calitatile, ca si neajunsurile noastre, se datoreaza acestei esente biologice, care ne da atata bataie de cap, iar viciul, aproape intotdeauna, este reversul monedei, pe care descoperim o virtute.

Intoleranta este unul dintre cele mai grave vicii, care si-a pus stigmatul pe intreaga istorie a civilizatiilor umane, iar izvorul acesteia vine, fara indoiala, din instinctul autoconservarii. Frica si precautia fireasca inaintea a ceea ce ne este necunoscut, neobisnuit si strain deriva adesea spre ostilitate si intoleranta. Acest fenomen este foarte raspandit in lumea animala, ca si in societatea umana, dar numai in societatea umana el a luat o asemenea amploare, generand razboaie sangeroase, moarte si haos. Din pacate, inca nu ne-am invatat sa omitem din comportamentul nostru emotiile distrugatoare, care aduc atatea suferinte neamului omenesc. Pentru o fiinta sociala, cum este omul, ostilitatea si intoleranta sunt surse permanente de conflicte, ceea ce este deosebit de periculos.

Savantul austriac Konrad Lorentz ne avertizeaza despre acest pericol in cartea sa “Agresiunea”. El afirma, ca in procesul evolutiei doar animalele carnivore au obtinut, prin selectie naturala, mecanismul de franare a agresiunii, dat fiind ca doar acestea poseda arme cu adevarat periculoase nu numai pentru prada lor, ci si in conflictele cu semenii. Stramosii omului, fiind erbivori, au ratat lectiile evolutiei, la care s-a predat aceasta materie. Ulterior, din pacate, omul s-a invatat sa produca arme nemasurat mai eficiente decat ghearele si coltii, si n-a pregetat sa le foloseasca impotriva semenilor sai din alt trib, alta comuniune, alta tara, cu alta limba, alta culoare a pielii, alta religie, alta opinie sau alt mod de viata. Inteligenta si inventivitatea l-a servit nu numai sa-si usureze viata, dar si sa si-o complice cu mult succes, inventand pericole care nu au existat pana la el. In plus, omul s-a invatat sa se justifice in orice imprejurari, pentru orice fapte oribile. Nu exista crime in istoria omenirii, pentru care faptasii sa nu fi gasit o justificare - fie nobila, fie patriotica, fie sfanta, si deci in afara oricarei critici.

In mod natural apare intrebarea: daca omul nu poseda o frana psihologica, programata in genotipul sau, a agresiunii, care sunt sansele lui in continuare? Cum vom supravietui in asemenea conditii? Situatia este intr-adevar grava, dar dialectica ne invata despre unitatea si lupta contrariilor, ceea ce ne sugereaza, ca orice fenomen este insotit de opusul sau, deci speranta noastra spre mai bine nu este lipsita de temei. Chiar daca omul nu beneficiaza de o frana genetic programata a pornirilor sale agresive, tot atat de eficienta ca cea a animalelor carnivore, exista, totusi, fenomene sociale care suplinesc acest neajuns esential al naturii umane.

Intregul proces de educatie al personalitatii umane este orientat spre suprimarea pornirilor egoiste si distructive in favoarea celor altruiste, creatoare, spre adaptarea individului la mediul social. Pentru cazurile de esec individual al procesului de educatie societatea dispune de mecanisme represive de corijare sau macar izolare a indivizilor care reprezinta un pericol social. Prin urmare societatea este foarte cointeresata in buna functionare a tuturor acestor mecanisme, a legislatiei care le asigura, si mai ales in buna functionare a sistemului de educatie si instruire. O persoana care gandeste profund deja poseda o frana eficace a pornirilor sale spontane, caci este invatata sa calculeze efectele si sa cantareasca consecintele actiunilor sale. O persoana instruita ti inteligenta va gasi mai usor un domeniu de activitate pe gustul sau si pe potriva capacitatilor sale, ceea ce exclude in mare masura probabilitatea esuarii sale in plan personal si social.

Unei forte atat de puternice, cum este instinctul autoconservarii, i se opune alt instinct puternic - acel al cunoasterii. Omul este o fiinta complexa, de aceea frica si precautia sunt insotite adesea de curiozitate si curaj. Atunci cand curiozitatea invinge precautia, iar curajul invinge frica, se fac descoperiri minunate, cu care omenirea paseste pe calea progresului stiintific si social. Dar cand lasam frica si precautia sa degenereze in ostilitate si intoleranta, nu mai ramane loc nici pentru curiozitate, nici pentru curaj. In consecinta, omul se inchide in cercul restrans al semenilor sai, in gaoacea stramta a unor idei banale si invechite, nedorind sa intre in contact nici cu oameni noi, nici cu idei proaspete. Dand frau liber repulsiei noastre pentru tot ce este nou, neobisnuit si necunoscut, noi inaltam un baraj in calea progresului.

Oricat n-ar parea de paradoxal, chiar daca nu apartinem acestei categorii umane, pericolul de a deveni intoleranti ne pandeste si din alta parte. Prozelitismul, alimentat de orgoliu si dorinta de a domina, este un imbold foarte puternic al naturii omenesti. Orice adevar ar descoperi pentru sine, omul, ca o fiinta sociala ce este, doreste sa-l impartaseasca altora, bucurandu-i cu frumusetea ideii si afirmandu-se pe sine. Dar foarte ades, cand ideea nu este acceptata, autorul ei insista in mod abuziv, devenind agresiv si intolerant. Acest lucru se intampla mai ales cu persoanele active si curajoase, care refuza sa se adapteze la mediul social, ci incearca sa si-l supuna, croindu-l dupa bunul lor plac, adaptandu-l la dorintele si necesitatile lor. Un exemplu foarte vechi al unui asemenea model de comportament este descris, intr-o forma alegorica, in legenda greaca despre patul lui Procrust. Dar in fond, acest curaj este generat de aceeasi frica conservatoare in fata lumii necunoscute si neintelese, plina de pericole potentiale. Acest lucru devine deosebit de clar in cazuri extreme, cand natura oarecum isterica a unui asemenea soi de curaj este evidenta. Fenomenul da nastere la astfel de figuri odioase ca Savonarola, Hitler, Stalin, Saddam Hussein, precum si la institutii ca inchizitia si KGB-ul.

Fanatismul este cea mai periculoasa manifestare a spiritului uman, iar alunecarea brusca de la extazul sufletesc, care ne umple fiinta de bunatate si lumina, spre fanatism este aproape imperceptibila. Este nevoie de un anumit grad de cultura si inteligenta, de o constientizare clara a raului pe care il putem produce din cele mai frumoase intentii, pentru a insusi convingerea, ca toleranta este unicul mijloc de a convietui in pace cu semenii nostri. Nu degeaba se zice, ca drumul spre iad este pavat cu bune intentii.

Adela Vasiloi




What's Related

Story Options

Intoleranta si bunele intentii | 1 comments | Create New Account
The following comments are owned by whomever posted them. This site is not responsible for what they say.
General Contractor
Authored by: pervezpjs on Sunday, April 14 2019 @ 09:19 PM MSK
Quite excellent page! I recommend any content and additionally all you share with us is normally up-to-date and additionally really quite revealing, we want to make sure you lose lichen all the document I absolutely come right once to read you will, At this time follow here General Contractor Simply because did a beautiful activity
 Copyright © 2019 Hypatia
 All trademarks and copyrights on this page are owned by their respective owners.
Powered By Geeklog 
Created this page in 0.06 seconds