Oscilaţiile timpului pedant Umplu spaţiul de unde albastre, Iar noi plutim în acest ocean, În cojile noastre, De nucă, care se clatină avan. Piastre! Piastre! Piastre! – Ţipă papagalii piraţilor contemporani, Care poartă semnul dolarului Pe reverele tunicilor de gală, Iar pe feţele buhăite de beţivani Poţi citi numai lăcomie şi fală. Pendulul masiv de aramă Scârţîie enervant şi apăsător… Care sunt valorile autentice, Scopul călătoriilor noastre? Piastre! Piastre! Piastre! – Strigă papagalii piraţilor conemporani. Nu-i credeţi – fericirea nu e în bani… Adela Vasiloi