Home  :  Contribute  :  Account  :  My Downloads  :  Gallery  :    
Clubul filosofic "Hypatia"
 Welcome to Hypatia
 Friday, May 20 2022 @ 04:17 AM MSK

"Moldovenismele"

   

Articole in RomânăMotto: Sireaca limbă românească: mu-ulţi ar vrea s-o chidănească!*

Populaţia românească din Basarabia se ciocneşte de mai multe probleme lingvistice. Cauzele istorice ale acestor probleme sunt bine cunoscute: rusificarea ei a început de mai bine de două secole, când a fost cedată Rusiei în împrejurări cunoscute de toată lumea. Politica guvernului rus încă de pe atunci încuraja migraţia populaqţiei româneşti din Basarabia, oferindu-le ţăranilor basarabeni pământuri pe întinsurile nepopulate sau nu prea populate ale marelui imperiu, pe care basarabenii, cu hărnicia lor, le-au transformat în colţişoare de rai...

* Chidănească – de la verbul rusesc “kidati”, forma argotică “kidanuti”, care înseamnă “ a lepăda”, “a arunca”.



Totodată, era încurajată şi migraţia altor popoare spre Basarabia, “însoritul colţ de rai”. Sudul Basarabiei a fost populat în mod organizat cu ucraineni, bulgari şi turci creştinaţi. În oraşe şi orăşele erau aşezaţi funcţionarii ruşi, erau aduşi muncitori calificaţi, pentru a constitui “aristocraţia muncitorească”, etc. Aceştea nu erau înclinaţi să înveţe limba băştinaşilor, nici nu erau încurajaţi să o facă. Dimpotrivă menirea lor era să înfăptuiască marea operă de rusificare a populaţiei autohtone. În fond, ei se aflau într-o postură privilegiată – nu ei erau dependenţi de băştinaşi, ci băştinaşii – de ei, iar la piaţă se pot face cumpărături şi fără a cunoaşte limba.

În consecinţă, băştinaşii erau nevoiţi să înveţe limba rusă. Aceasta era o necesitate stringentă pentru ei – numai cunoscând rusa, se putea conta pe o situaţie cât de cât acceptabilă în societate. Datorită politicii de rusificare a guvernului rus, buna cunoaştere a limbii ruse oferea mai multe şanse în ascendenţa pe scara socială.

În aceste condiţii limba rusă nu era influenţată deloc (în vorbirea ruşilor aşezaţi cu traiul în Basarabia, bineînţeles), dar exercita o influenţă serioasă asupra vorbirii băştinaşilor, mai ales a orăşenilor. Multă vreme, satul mai rămânea încă o oază de vorbire românească, în varianta ei locală, aidoma celei din Moldova românească. Limba cultă a supravieţuit doar în familiile de intelectuali cu vechi tradiţii culturale, dar cu încetul şi acestea cedau ispitei de a trece la limba rusă, asimilându-se. Totuşi, o anumită nostalgie după limba şi cultura strămoşilor mocnea, atât în această pătură socială, cât şi în poporul simplu, care nu prea avea timp să se gândească la asemenea lucruri, fiind apăsat de sărăcie şi necesitatea de a-şi câştiga existenţa.

Acelaşi lucru s-a întâmplat şi mai târziu, după reîntoarcerea ruşilor în 1940-44. Cu diferenţa că mulţi intelectuali înainte de anexarea Basarabiei au plecat în România, iar cei rămaşi, în marea majoritate, au fost deportaţi forţat în Siberia sau exterminaţi.

Dar să ne întoarcem la oiţele noastre, adică la problemele de limbă. Acum, când limba română a căpătat în republica Moldova statutul de limbă de stat, fiind, de cele mai multe ori, numită cu modestie exagerată, anume “limbă de stat” şi nu română, am putea crede că rusificarea vorbirii băştinaşilor ţine de domeniul trecutului. În realitate nu este aşa. Cauzele sunt multe şi variate, dar una dintre cele mai importante, cât n-ar părea de straniu, este lipsa cu desăvârşire a unui argou orăşenesc de origine românească. Astfel, argoul în care vorbeşte strada este unul de împrumut – din limba rusă, desigur. Iar limba străzii este aceea, pe care o asimilează cu uşurinţă copiii şi adolescenţii. Cum altfel? Ea este nostimă, cinică şi nonconformistă – puncte de atracţie irezistibile pentru tineretul, care se simte oprimat de familie, şcoală şi societate. Pentru ei, folosirea argoului este o formă de protest social.

Pe de altă parte, în ultimele decenii argoul rusesc a devenit mult mai vulgar şi mai agresiv – nu înzadar ruşii abordează deja această problemă în Parlamentul Rusiei, referindu-se, deocamdată, la vestitul “mat” rusesc, căruia ei-înşişi îi făcuseră publicitate cu exces de zel în toată lumea. Chipurile, înjurăturile ruseşti n-au egal prin expresivitatea, virtuozitatea şi un “vino-încoace” irezistibil, care lasă departe în urmă eforturile altor popoare în acest domeniu.

Dar uite că şi pentru noi, în republica Moldova, argoul şi “matul” rusesc constituie o problemă, care merită toată atenţia. În primul rănd, pentru că este în ascensiune şi pătrunde tot mai insistent în vorbirea populaţiei, fiind în contradicţie cu tendinţa edificatoare de a ne purifica şi a ne cultiva limba. În al doilea rând (dar nu mai puţin important), vorbirea “buruienoasă” influenţează sufletul vorbitorului – cinismul exprimării se imprimă cu uşurinţă pe chipul lui moral, întinându-l. În al treilea rând, un asemenea stil de exprimare în locurile publice este şocant şi umilitor pentru acei, care nu-l acceptă. În fond, drepturile lor umane sunt încălcate în mod grosolan şi pot constitui obiectul unor pretenţii absolut întemeiate. De aceea n-ar strica, ca Parlamentul să propună nişte măsuri legislative, care ar ameliora situaţia.

În fine, ce sunt “moldovenismele”, azi? Sunt nişte cuvinţele ruseşti schimonosite, argotice sau ba, considerate nostime de către vorbitori şi care prin întrebuinţare repetattă se înrădăcinează (ori s-au înrădăcinat deja) în vorbirea populaţiei autohtone din Basarabia. Dacă moldovenismele mai vechi erau un rezultat al rusificării forţate, erau implantate prin sistemul de învăţământ (mai cu seamă cel tehnic şi mediu specializat), apoi cele noi sunt un rezultat al rusificării benevole. De dragul exprimării “originale” şi “cu haz”, originalitatea şi umorul fiind nişte lucruri prea subtile şi greu de apreciat, populaţia foloseşte expresiile argotice ruseşti pentru a-şi înflori vorbirea, fără a bănui, că acestea sunt flori de mucegai.




What's Related

Story Options

"Moldovenismele" | 0 comments | Create New Account
The following comments are owned by whomever posted them. This site is not responsible for what they say.
 Copyright © 2022 Hypatia
 All trademarks and copyrights on this page are owned by their respective owners.
Powered By Geeklog 
Created this page in 0.06 seconds